Sănătate

Ce an mai bun pentru a începe să consumi din ce în ce mai multe fructe și legume decât 2021? Anul proclamat de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite drept „Anul Internațional al Fructelor și Legumelor”. Să aflăm care sunt beneficiile boabelor de mazăre.

Poate veți spune „ok, dar ce ne facem cu proteinele?”
E simplu. Haideți să vorbim despre leguminoase. Ca să nu vorbim la modul general, să vedem cum stă treaba cu boabele de mazăre.

Beneficiile boabelor de mazăre

Se ridică aceste leguminoase la nivelul așteptărilor? Profilul lor nutrițional ne spune că da. Au un conținut ridicat de proteine și fibre, mai precis 5,5 grame de proteine, respectiv 5,6 grame de proteine la 100 de grame de mazăre fiartă. Leguminoasele boabe ocupă un loc cu totul special în alimentație. Inclusiv în liniile directoare ale recomandărilor nutriționale pentru prevenirea unui mare număr de boli cronice. Nu excelează doar în privința proteinelor și fibrelor, însă. Ele sunt pline de fier, zinc, fosfor, vitamina A, vitamina K, vitamine din complexul B. Pe scurt – au o mulțime de vitamine și minerale de care corpul are nevoie. Mai ales după un an în care sistemul imunitar a fost greu pus la încercare. 

Vestea bună este că mazărea ne oferă toate aceste beneficii. Fără a veni la pachet și cu grăsimi. Este săracă în mod natural în grăsimi saturate și sodiu și nu conține deloc colesterol. 

Să vă mai zicem și că mazărea verde conține doi fitonutrienți – luteină și zeaxantină – care s-au dovedit benefice pentru sănătatea ochilor, putând chiar reduce riscul degenerării maculare precum și a altor boli oftalmologice.

Deloc întâmplător, una dintre cele mai cuprinzătoare analize a dietei în raport cu riscul apariției cancerului, publicat anul trecut în The Journal of Nutrition de către Institutul American pentru Cercetarea Cancerului în colaborare cu Fondul Mondial pentru Cercetarea Cancerului, atrage atenția asupra faptului că leguminoasele ar trebui consumate zilnic (de mai multe ori pe zi preferabil) pentru a preveni apariția cancerului.

Recomandare de lectură.

Mediu

Faptul că sistemul alimentar global nu este sustenabil nu mai este un secret pentru nimeni. 
Potrivit Our World in Data modul în care producem astăzi hrană este responsabil de:

  • de 26% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră; 
  • de utilizarea a 70% din resursele globale de apă curată*;
    * este nevoie, de pildă, de 15.500 de litri de apă pentru a produce doar 1 kg de carne de vită. Sursa.
  • de 78% din poluarea căilor de apă navigabile;
  • de utilizarea a 77% din terenurile destinate agriculturii (ne referim acum doar la agricultura animală), contribuind direct la despăduriri și pierderea biodiversității.

Este clar, eficiența nutritivă a agriculturii animale este mult mai mică decât costurile sociale, de mediu și de sănătate generate. E nevoie de o schimbare. O schimbare despre care ne vorbesc atât experții, cât și activiștii și chiar și unii politicieni. O schimbare poate începe cu ce punem în farfurie zilnic.

Tot Our World in Data ne pune la dispoziție câteva statistici și grafice care ne pot ajuta să ne orientăm către alimente a căror producție nu dăunează atât de mult mediului și sănătății oamenilor. 

Dintr-o listă cu 29 de alimente aflăm că mazărea se situează pe ultimele 6 locuri în privința contribuției sale la emisiile de gaze cu efect de seră. În topul listei avem carnea de vită cu 60 de kilograme de CO2 per kilogram de produs iar la coada listei alimente de origine vegetală. Mazărea producea doar 0.9 kg de CO2 per kilogram de produs. Pe scurt, emisiile de CO2 ale produselor vegetale sunt de 10 până la 50 de ori mai reduse decât cele ale produselor de origine animală. 

În plus, mazărea nu doar că nu epuizează resurse. Dar mai și ajută solul prin fixarea azotului. În timpul toamnei culturile de mazăre pot limita chiar și efectele negative ale ploilor abundente.

Bunăstarea Animalelor

Cunoaștem astăzi mult mai multe despre modul în care sunt crescute animalele pe care le consumăm datorită activiștilor care au expus publicului larg în ultimii ani imagini din ferme de creștere intensivă și abatoare. În 2013 se consumau 308,3 milioane de tone de produse de origine animală. Estimarea pentru 2020 a fost de 715,2 milioane de tone.

Creșterea consumului și intensificarea producției de carne, lactate și ouă au venit la pachet cu și mai multă cruzime în tratamentul animalelor. Cel mai la îndemână mod de a ne opune acestei cruzimi este acela de a căuta alternative. Alegând cât mai des alimente de origine vegetală contribuim la scăderea cererii pentru produsele de origine animală. Astfel transmitem un mesaj important celor din jur: este simplu să nu contribuim la suferință. Dacă am putea alege mici pe bază de mazăre în locul celor din carne de oaie sau de porc sau feta vegetală în loc de feta din lapte de oaie și capră, de ce nu am face-o? De ce nu am susține un mod de a produce hrană care să nu implice suferință și care să trateze cu responsabilitate resursele pe care planeta încă ni le mai pune la dispoziție?