Articol original publicat de Tobias Leenaert:

NIMĂNUI NU ÎI PLACE SĂ SIMTĂ CĂ ESTE IMORAL

Pentru mulți vegetarieni și vegani este un mister: suntem cât putem de grijulii și oferim cât de multă compasiune putem către toate ființele și astfel alegem să boicotăm consumul de produse animale. Nu e cumva ceva de admirat? Dar atunci de ce așa mulți oameni par să-și bată joc, să critice și chiar să atace vegani și veganismul?

Bineînțeles că uneori putem fi puțin enervanți. S-ar putea să îi facem pe omnivori să aștepte cât citim etichetele sau să ne exercităm dreptul de VETO asupra restaurantului ales de ei când ieșim la cină. Dar asta nu explică ostilitatea și ridiculizarea pe care le întălnim câteodată.

O parte din ceea ce se întâmplă aici e un fenomen numit derogarea binefăcătorului, sau diminuarea celorlalți motivați moral.

derogarea binefaactorului

S-ar putea să ți se fi întâmplat chiar ție, ca vegetarian sau vegan: fără ca măcar să fi spus ceva, cei care consumă carne la masă să devină defensivi făcând mișto de tine și “dieta” ta.

De ce se întâmplă derogarea binefăcătorului? Problema este că oamenii vor simți adesea că atitutinea ta (de ex. să mănânci sau să fii vegan) reprezintă automat o condamnare implicită a atitudinii lor (de a servi carne). Comportamentul moral bun pare să vină adesea cu o implicație morală de reproș către ceilalți.

Conform cercetătorilor care au studiat derogarea binefăcătorului, “reproșul moral, chiar implicit, apare pentru că oamenii sunt în special sensibili la critici asupra statutului lor moral (…). Din cauza acestei preocupări de a păstra o identitate morală, minoritățile motivate de moralitate ar putea fi în special deranjante pentru masele de oameni (mainstream) și să declanșeze indignare.” Răspunsul la amenințarea la adresa identității noastre morale este așadar să depreciezi sursa de amenințare (Minson și Morin).

Doar gândul despre cum văd vegetarienii moralitatea non-vegetarienilor poate să declanșeze efectul de derogare. Când cei care consumă carne anticipează reproșul moral din partea vegetarienilor – de exemplu, când ei cred că vegetarienii i-ar condamna moral – vor tinde să se abată și mai mult.

Acum, cea mai mare problemă care ar trebui să ne privească nu este că acei consumatori etici (în cazul acesta, veganii) sunt ofensați, ridiculizați, tratați nasol, ci anume că denigratorii înșiși vor fi mai puțin angajați către valori etice în viitor. Cu alte cuvinte, comparația negativă nu numai că ofensează veganii, dar îi previn pe cei care servesc carne – dintr-un fel de auto-protecție- de la a face pași către veganism (Zane).

Așadar, pentru a rezuma, acest lucru se poate întâmpla (în cel mai rău scenariu).

amanarea binefacatorului

Evident că situația asta e problematică în răspândirea valorilor și comportamentului vegan. Așadar, acestea sunt sugestiile mele pentru a evita ca non-veganii să simtă reproș din punct de vedere moral, să îndepărteze veganii și veganismul și să devină mai alienați de noi și mesajul nostru.

  1. Nu le face in ciudă. Dacă oamenii adesea deja se simt vinovați și trăirea reproșurilor morale îi alienează de mesajul nostru, nu le mai alimenta sentimentele lor de vinovăție sau reproș moral în continuare. Nu va ajuta (chiar dacă uneori ar putea să fie distractiv și ne-ar satisface).
  2. Nu folosi doar argumente și mesaje morale. Ele pot fi problematice în sensul că aduc cu ele mai multă derogare a binefăcătorului decât mesaje non-morale. Non-veganii se simt mai puțin amenințați de oamenii care mănâncă o alimentație bazată pe plante din motive de sănătate decât de veganii etici. Asta nu înseamnă să te oprești din a folosi argumente etice; numai că discuția despre sănătate (sau gust) poate fi strategică și productivă.
  3. Discută despre propriile tale imperfecțiuni. Putem povesti despre lucrurile pe care le facem deși știm că nu ar trebui. Poate discutăm despre cum nu ne-am putut schimba peste noapte și a trebuit să ne convingem pe noi înșine. Sau putem să discutăm despre alte domenii în care nu suntem chiar așa grozavi. E important să le arătăm că nu suntem diferiți de ei, că nu suntem vreun fel de specie extraterestră cu un nivel de moralitate sau disciplină pe care nu ar putea să-l atingă vreodată.
  4. Ar trebui să faci o distincție explicită între o acțiune și o persoană. Să alegi să nu mănânci produse animale este o alegere morală mai bună, dar asta nu înseamnă că oamenii care continuă să le consume sunt oameni răi.

Decât să mărești derogarea, alienarea și desputernicirea, putem să ne îndeplinim rolul nostru prin crearea conexiunii și relațiilor cu ceilalți.

(Citește mult mai multe despre comunicare eficientă în cartea How to Create a Vegan World)

Referințe:

Articol original publicat de Tobias Leenaert pe: http://veganstrategist.org/2017/06/28/one-reason-why-people-dont-like-vegans/